Descriere

Băbească Neagră Riserva

– DOC Panciu, regiunea viticolă Dealurile Moldovei;
– categorie: roşu, sec;
– alcool: 13,0 % vol.alc.;
– maturat în butoaie de stejar minim 6 luni.

  Note soi: Băbească Neagră. Un soi de struguri a cărui istorie începe de pe vremea strămoșilor românilor de azi – geto-dacii. În unele podgorii mai este cunoscut și sub denumirea de Rară Neagră.

  Note degustare: Panciu Riserva Băbească Neagră e un vin cu o culoare roşie intensă, datorită folosirii procedeului tehnologic „saignée”. Dezvoltă arome de fructe roşii în care predomină cele de afine, rodie, cireşe negre şi vişine. Gust elegant cu o aciditate care accentuează notele de fructe roşii prezente în aromă, completate de notele de vanilie şi ciocolată neagră.

  Recomandări Gastronomice: Asocierea perfectă pentru preparate culinare pe bază de carne de curcan şi raţă, lasagna Bolognese, brânzeturi cu arome intense tip Roquefort.
TEMPERATURA DE SERVIRE: 14-16 °C

Vinul de Băbeasca Neagră are o o culoare roşu-rubiniu, o fructuozitate medie-ridicată şi o corpolenţă lejeră, datorită taninurilor catifelate şi a acidităţii destul de ridicate pentru un vin roşu.

În afara României, Băbeasca Neagră mai poate fi găsit în Republica Moldova, sub numele de Rară neagră şi cu titlul de „soi naţional”, în Ucraina şi Daghestan, băut ca Chernyi Redkii, respectiv Asil Kara, şi de câţiva ani şi în Statele Unite, fiind îmbuteliat sub numele de Sereksiya. Fiind un soi cu rădăcini adânci în istoria viticulturii (unii ampelografi îl datează undeva prin secolul al XIV-lea), Băbeasca a dezvoltat mai multe variaţii clonale şi mutaţii, dând astfel naştere unor soiuri precum Băbească Albă sau Băbească gri.

Din punct de vedere aromatic, etalează deopotrivă atât arome de fructe roşii (vişine amărui, prune uscate), cât şi tonuri florale (violete, bujori, iris), aşezate pe un fond subtil pământos. Gustativ, vinul este lejer, cu note de fructe roşii, susţinute de o aciditate considerabilă, cu o tentă tonică, subtilă, în postgust.

Băbeasca Neagră se apropie destul de mult din punct de vedere al şablonului structural-aromatic de soiuri precum Pinot noir, Cadarcă, Zweigelt, Gamay, St. Laurent sau Blaufrankisch.

Sorin Macoviciuc, enolog la Domeniile Panciu, recomandă metoda Saignée pentru vinificare Băbeasca Neagră ce constă în extragerea de 25-30% a mustului din vinificator cu direcţia de a obţine un roze şi umplerea acestuia din nou cu mustuială. Băbeasca neagră fiind un soi cu boabe mari este deficitară la raportul must-pieliţă, iar reducând volumul de must, obţinem o concentrare a pielitelor şi implicit a aromelor şi culorii. Astfel, obţinându-se un vin rose lejer şi un vin roşu expresiv care se va preta chiar şi la o scurtă baricare a acestuia.

Legenda spune că acest soi și-a primit denumirea de pe vremea domnului Moldovei Ștefan cel Mare (1457-1504), potrivit volumului „Metamorfozele vinului. Legende și povestiri despre vița-de-vie și despre vin”, scrisă de acad. Gherasim Constantinescu, împreună cu Adrian Alexandru Heraru. Se spune că, într-o toamnă, pe vremea culesului viei, Ștefan cel Mare a pornit prin țară alături de garda sa personală. Într-o seară, mai marele gărzilor i-a dat voie unuia dintre ostași, pe nume Răzvan, care era din Nicorești, să meargă să-și vadă iubita, cu condiția ca la revărsatul zorilor să fie înapoi. Pe drumul de întoarcere, Răzvan a fost oprit de o bătrânică, care i-a oferit un pahar cu vin în amintirea fiului său, ucis de turci. Neputând să întârzie, Răzvan a refuzat, dar bătrânica a insistat să-i dea două ploști cu vin, să le ducă și celorlalți ostași. Răzvan a ajuns înapoi în tabără în zorii zilei, dar Ștefan cel Mare a remarcat că lipsise toată noaptea. Povestindu-i de ce plecase și pentru a-l îmbuna pe domn, Răzvan i-a oferit niște vin de Nicorești, din cel pe care-l primise. Vinul i-a plăcut de îndată domnului și, aflând că a fost trimis de o bătrână din Nicorești, a zis: „Păi, atunci să-i zicem Băbească de Nicorești și să mai golim o cupă!” Și de atunci, vinul poartă numele Băbească.